Refacerea dupa efort {partea 2}


Efectele efortului asupra organismului

  • La nivel cardiovascular apar modificari care sunt determinate de necesitatile crescute de O2 ale organsimului. Aceste modificari se regasesc in plan morfologic si functional la nivelul inimii si a patului vascular si se inscriu in termenul generic sub numele de cordul sportivului.

a).Modificarile morfologice de la nivelul inimii constau in hipertrofia miocardului in totalitate (in special cel ventricular) si in dilatatia cavitatilor inimii. Ambele duc la cresterea dimensiunilor si greutatii inimii.

Hipertrofia miocardica se realizeaza prin marirea dimensionala a fibrelor; prin cresterea substratului energetic se depune glicogen mai mult; prin inmultirea mitocondriilor; prin deschiderea tuturor capilarelor existente.

Hipertrofia ventriculara este caracteristica tipului de efort:

-anaerobàhipertrofie dreapta;

-aerobàhipertrofie stanga.

De aici si modificarea pozitiei cordului:

-sporturi de greutateàcord orizontalizat;

-sporturi de andurantaàcord verticalizat.

Dilatarea ventriculara este determinata de cresterea intoarcerii venoase; are ca si consecinta marirea volumului telesistolic in repaus si a celui sistolic in efort.

Capacitatea miocardului de a-si produce energie in timpul efortului din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica este o proprietate importanta a cordului.

b).Modificarile functionale se refera la frecventa cardiaca, debitul cardiac, consumul maxim de O2 pentru inima, volumul sistolic.

Frecventa cardiaca-sportivul are un tonus vagal foarte crescut in repaus; hipertrofia ventriculara reuseste sa impinga o cantitate mare de sange la fiecare bataie, rezultand consumul de O2 al miocardului mult mai mic decat la o persoana nesportiva.

Debitul cardiac in repaus este la fel ca la o persoana nesportiva.

La nivelul circulatiei periferice, pe de o parte, chiar si in repaus, numarul capilarelor deschise creste, iar in timpul efortului ajung sa se deschida toate capilarele; se inmultesc capilarele, creste numarul real de capilare existente in muschi; se realizeaza o noua circulatie colaterala.

La nivelul sangelui, la sportiv creste volemia, determinata de cresterea materialului proteic din sange (proteinele sunt hidroscopice) si creste realizarea numarului de globule rosii datorita nevoii crescute de O2 a sportivului. Pentru a asigura un numar mai mare de globule rosii se face antrenamentul la inaltime-in medii premontane si montane. Datorita presiunii O2 din aerul atmosferic se introduce hipoxie in organism. Criza poliglobulica apare la 14 zile dupa intrarea in acest mediu; este importanta existenta memoriei de altitudine a organismului.

Imbunatatirea sistemelor tampon per total si cele plasmatice in scopul tamponarii aciditatii sportive produse de efort este o importanta calitate a organismului.

  • La nivelul aparatului respirator, modificarile immediate care apar sunt tahipneea (cresterea frecventei respiratorii cu respiratii normale), valoarea fiind variabila in functie de tipul de efort, cele mai mari fiind eforturile de anduranta scurta-medie. Apare mai mult post-efort.

Volumul curent este mai mare decatla nesportiv, putand atinge valori de 900-1000 ml aer, rezultand faptul ca debitul respirator intrarebord este foarte mare, chiar pana la 80 litri/min.

In repaus, sportivul este bradipneic, scaderea frecventei respiratorii fiind dependenta de tipul de efort; este asigurata de cresterea fortei musculare a musculaturii respiratorii si de vagotonia de repaus a sportivului.

Volumul curent de repaus la sportiv este normal cam 900 ml, iar capacitatea vitala de regula este 6000-7000 ml (chiar pana la 11000 ml). Debitul respirator de repaus este acelasi cu cel al nesportivului, asigurat pe volum curent si nu cu frecventa respiratorie, deci cu mare economie de energie si consum de O2.

  • La nivelul sistemului endocrin se imbunatateste axul hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenalian (CRF-ACTH-CORTIZOL).

Al 2-lea ax este axul hipotalamo-medulo-suprarenalian (stimulare simpatica). La sportiv creste in mod fiziologic secretia de STH (hormon de crestere), deoarece este un hormon de stres si asigura depunerea materialului proteic.

Hormonii gonadali androgeni cresc cantitativ si la femei si la barbati, atat de la nivelul corticosuprarenalei, cat si de la nivelul gonadei propriu-zise (ovar-testicul). De aici rezulta si valoarea crescuta a metabolitilor androgeni in urina la sportivi.

  • La nivelul sistemului muscular se pot observa hipertrofie musculara (somatic) si cresterea fortei de contractie (functional).

Hipertrofia musculara se realizeaza prin cresterea materialului energetic, cresterea materialului proteic, cresterea enzimelor anaerobe din citoplasma si aerob din mitocondrii si prin deschiderea mai multor capilare, care aduc sange si umfla muschiul; se amelioreaza la sportiv coordonarea intramusculara si intermusculara. Hipertrofia musculara este variabila in functie de sportiv.

La nivelul sistemului nervos: caracteristica intraefort a sportivului este cresterea foarte mare a tonusului simpatic si in repaus a celui parasimpatic; cresterea vitezei de deplasare a stimulului prin eliminarea unor statii intermediare este o alta adaptare a sistemului nervos. In plus, apar modificari la nivelul activitatii nervoase centrale prin modificari comportamentale, cea mai semnificativa fiind concentrarea. Exista o caracteristica pentru sexul feminin-sportivele sunt amenoreice in perioadele competitionale.

Energogenetica efortului

Sursa directa unica de energie este ATP-ul. La sportivi exista si o a 2-a sursa, si anume creatinfosfatul (CP). Teoretic, ATP-ul este capabil sa asigure energie pentru 6-7 secunde de contractie musculara; se poate ajunge la mai mult prin cresterea ATP-ului in muschi.

Energia cedata de ATP este energie exploziva; este baza asigurarii capacitatii anaerobe de efort si este aproape unica in eforturile de intensitate supramaximala.

Creatinfosfatul asigura pana la 25 secunde contractia musculara, tot exploziv, pentru ca se transforma el in energie, dupa care intra glicogenul. Cantitatea de glicogen din muschi este de circa 200g. Se poate creste foarte mult cu regim hiperglucidic, care se administreaza dupa o perioada de foame de glucide.

Acidul lactic la sportivi este nefolosit in totalitate, cam 1/5 din ce se produce se elimina. Este refolosit la nivel hepatic, unde se transforma in glucoza prin gluconeogeneza si este folosit la nivel miocardic pentru producerea de energie in scop miocardic.

Glucoza se metabolizeaza in totalitate; consuma putin O2 pentru a se metaboliza; este util pana la 45 minute-1 ora de efort. Dezavantaj-componenta aeroba apare destul de tarziuin dinamica efortului.

Materialul lipidic este mare producator de energie si mare consumator de O2.

Materialul proteic furnizeaza energie in cantitate destul de mare; dezavantajul este acela ca produce substante acide de metabolism.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: